MINISTERUL EDUCATIEI  SI CERCETARII

 CURRICULUM

 Anul I

 CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

  NIVEL 3 avansat

 BUCURESTI

2005

 Autori:

 

Consultanta:

CNDIPT: expert  PAULA POSEA

 

PLAN   DE   INVATAMANT

                                                            ANUL   I

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE                                                            

Modulul I:		Total ore/an			60
Comunicare profesionala		din care:      pregatire practică			24
Modulul II:		Total ore/an		120
Elemente de botanica		din care:         pregatire practică		48
Modulul III:		Total ore/an	60
Notiuni de anatomie si fiziologie umana		din care:        pregatire practică	24
Modulul IV:	Total ore/an				60
Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie	din care:        pregatire practică				24
Modulul V:		Total ore/an		120
Propedeutica farmaceutica si operatii generale in practica farmaceutica		din care:        pregatire practică		84
Modulul VI:	Total ore/an			60
Notiuni de semiologie medicala	din care :       pregatire practică			24
Modulul VII:		Total ore/an		120
Farmacognozie generala		din care :       pregatire practică		66
Modulul VIII:	Total ore/an			120
Forme farmaceutice ca sisteme disperse, omogene	din care        pregatire practică			66
Modulul IX:		Total ore/an		60
Chimia compusilor anorganici farmaceutici		din care : pregatire practică		24
Modulul X:		Total ore/an		60
Elemente de organizare sanitara si farmaceutica		din care :    pregatire practică		24
Modulul XI:		Total ore/an		60
Farmacologie generala		din care :       pregatire practică		24

Total ore/an:25 ore/săptămână x 36 săptămâni =  900 ore

13 ore teorie / saptamana

12 ore activitati practice/ saptamana

 

Modulul I:  COMUNICARE PROFESIONALĂ

v  Notă introductivă

          Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent de farmacie şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. Acest modul va dezvolta abilităţi cheie de comunicare elevilor ce doresc o asemenea calificare.

Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 ore de pregatire teoretică şi 24 ore de pregatire practică prin laborator tehnologic (ore ce pot fi parcurse in pregatirea practica din farmacie) . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării, pentru a putea aplica tipurile de probe de evaluare descrise de standard.

 

• Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului :

1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă
2. Aplică tehnici de comunicare orală
3. Realizează un raport formal

 

• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA

( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

 

Nr. Crt.	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Comunicare profesională	C. 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă.               C. 2. Aplică tehnici de comunicare orală.       C. 3. Realizează un raport formal.	1.     Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaţiilor, întreţinerea unor discuţii, prezentarea unor informaţii. 2.      Surse de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii, statistici, documentaţie specifică, mass-media. 3.    Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate. 4.      Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului, documentaţii întocmite corect.   1. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare. 2. Susţinere: în situaţii formale sau informale în funcţie de numărul de vorbitori, prin modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin comunicare non verbală, prin articulare. 3. Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului. 4.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite, încurajarea discuţiei, asigurarea posibilităţii de exprimare, oferirea feed-back-ului, stimularea creativităţii, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditorului, folosirea unui suport specific.   1. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea temei, publicul ţintă, relevanţă. 2. Conţinutul şi structura raportului în funcţie de: tipul informaţiei, succesiunea logică, suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul) 3. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent. Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă, tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenţelor individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional, respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica.

În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei:

– elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

– elevii au stiluri diferite de învăţare;

– elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare;

– elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu : prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei profesionale, fise de lucru ( exemplu : realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si concise adaptate unui context dat), proiect ( exemplu : realizarea unui raport formal).

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 1 ora / săptămână/  an de pregatire teoretică şi 24 de ore / an de pregatire practică prin laborator tehnologic. Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de înţelegere şi asimilarea cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

Pregatirea se va realiza în cabinete, laboratoare sau la locul de munca, cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaţiilor şi redactarea rapoartelor formale. Pregatirea prin activitatea de aplicaţii practice de tehnoredactare la computer are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici ( farmacii) , proiecte, publicaţii de specialitate, discuţii, statistici, informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului.

 

Modulul II:  ELEMENTE DE BOTANICA

v  Notă introductivă

Modulul ELEMENTE DE BOTANICA  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul ELEMENTE DE BOTANICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ELEMENTE DE BOTANICA. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 

• Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modului:

1. Descrie caracteristicile generale ale celulei vegetale
2. Defineste si explica procesele care stau la baza formarii organelor si corpului plantei
3. Analizeaza elementele de anatomie si fiziologie vegetala
4. Utilizeaza notiunile de filogenie vegetala in activitatea desfasurata in unitatile farmaceutice

• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenta :ELEMENTE DE BOTANICA              

( 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica)

 

Nr. Crt.	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Elemente de botanica	C. 1. Descrie caracteristicile generale ale celulei vegetale	1. Celula vegetala – definitie si componente (perete celular, membrana celulara, citoplasma, nucleu, mitocondrii, plastide, dictiozomi, reticul endoplasmatic, ribozomi,etc.) 2. Rolul principalelor componente ale celulei
		C. 2. Defineste si explica procesele care stau la baza formarii organelor si corpului plantei C. 3. Analizeaza elementele de anatomie si fiziologie vegetala                 C. 4. Utilizeaza notiunile de filogenie vegetala in activitatea desfasurata in unitatile farmaceutice	1.Procesele de diferentiere celulara (histogeneza, organogeneza) 2. Tesuturile vegetale – clasificare si identificare dupa criterii morfologice 3. Legile organogenezei   1. Principalele organe ale plantei – radacina, tulpina, frunza, floarea – caracteristici generale 2. Structura si functiile indeplinite de organele plantei 3. Functiile plantei – nutritia (autotrofa si heterotrofa), respiratia (aeroba si anaeroba), reproducerea ( sexuata si asexuata) 4. Influenta factorilor de mediu asupra cresterii si dezvoltarii plantelor (temperatura, lumina, apa, substantele nutritive, concentratia CO2, concentratia O2, pH – ul, substantele toxice)   1.Unitatile sistematice prin care se clasifica plantele (specia, genul, familia, ordinul, clasa, increngatura) 2. Principalele increngaturi si clase ale regnului vegetal ( Schizofita, Ficofita, Micofita, Lichenes, Briofita, Pteridofita, Spermatofita) – descriere si reprezentanti. 3. Plantele cu potential terapeutic – incadrare in unitatea sistematica din care fac parte si dupa compozitia chimica

 

 

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul ELEMENTE DE BOTANICA poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de invatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

 

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical de farmacie

Nivelul 3 avansat

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a celulei vegetale si a componentelor acesteia, exercitii de grupare a diferitelor structuri vegetale in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemplu : incadrarea unei plante in unitatile sistematice din care face parte), exercitii de alegere a variantei optime ( exemplu : conditiile de crestere si dezvoltare a unei plante).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 4 ore/ săptămână de pregatire teoretică/ semestrul I şi 48 ore / semestrul I de pregatire practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ELEMENTELE DE BOTANICA.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia., munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, ierbare, material natural sau conservat, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje, etc.

 

Modulul III:  NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA

v  Notă introductivă

Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  se

regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 

• Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului:

1. Identifica si numeste principalele parti componente ale corpului uman
2. Analizeaza partile componente ale corpului uman
3. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman

• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

  Unitatea de competenta : NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA

( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

 

Nr. crt.	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Notiuni de anatomie si fiziologie umana	C. 1. Identifica si numeste principalele parti componente ale corpului uman         C. 2. Analizeaza partile componente ale corpului uman           C. 3. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman	1. Organizarea generala a corpului uman – regiuni, structuri morfofiziologice, aparate si sisteme 2. Axele si planurile de orientare in organism – descriere, rol 3. Nomenclatura anatomica             1. Componentele anatomice de la nivelul capului, gatului, trunchiului si membrelor 2. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) – clasificare si descriere 3. Componentele anatomice ale principalelor sisteme si aparate – denumire si localizare     1. Principalele functii ale organismului uman si specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc 1.1.Sangele – componente (elemente figurate si plasma sanguina), proprietati, functii, hemostaza, grupele sanguine 1.2. Osteologie si artrologie – sistemul osos, structura osului, compozitia chimica a oaselor, rolul oaselor in organism, scheletul (scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor), articulatiile 1.3. Sistemul muscular- structura muschiului, principalele grupe de muschi somatici (muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului, muschii membrelor), fiziologia muschilor, proprietatile muschilor, manifestarile externe ale contractiilor musculare 1.4. Aparatul respirator – descriere, structura, vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia (ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare, transportul gazelor in sange, respiratia celulara), reglarea respiratiei 1.5. Aparatul cardio-vascular – descriere, configuratia interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura, rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii, modificari patologice ale proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie, factorii care o influenteaza, determinare si reglare), circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui 1.6. Aparatul digestiv – descriere – cavitatea bucala, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia, digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de digestie), functiile ficatului 1.7. Metabolismul – definitie, tipuri de metabolism (intermediar – glucidic, lipidic, proteic ; energetic si bazal – substantele energetice, mecanismele termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a temperaturii corpului 1.8. Aparatul  excretor – descriere, structura, vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare, fiziologia aparatului excretor (formarea urinei, reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice ale urinei, mictiunea) 1.9. Aparatul genital  – descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura, fiziologia gonadelor, reproducerea 1.10. Sistemul nervos – descriere, componente, fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului, fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi           (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ) 1.11. Analizatori – descriere, tipuri de analizatori       (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor 1.12. Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza – structura, hormonii secretati si rolul acestora) 2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern

 

 

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

        Modulul NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA poate fi parcurs

in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de invatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri ( celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale, determinarea grupei sanguine si a Rh – ului), proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de pregatire teoretică/ semestrul I şi 24 ore / semestrul I de pregatire practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind  ANATOMIA SI FIZIOLOGIA UMANA .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, mulaje, etc.

Modulul IV:  NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE

SI  PARAZITOLOGIE

v  Notă introductivă

Modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE  face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI

PARAZITOLOGIE  se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 

• Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului:
  1. Analizeaza principalele tipuri de organisme patogene la om
  2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om
  3. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene

 

• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

  

   Unitatea de competenta : NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE  ( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

 

Nr. crt.	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Notiuni de virusologie, bacteriologie si parazitologie	C. 1. Analizeaza principalele tipuri de organisme patogene la om                                                       C.2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C.3. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene	1. Virusologia (inframicrobiologia) – generalitati 1.1. Caracterele generale ale virusurilor 1.2. Clasificarea virusurilor 1.3. Morfologia si structura virusurilor 1.4. Compozitia chimica a virusurilor 1.5. Cultivarea virusurilor 1.6. Multiplicarea virusurilor 1.7. Virusurile poliomielitei 1.8. Virusurile gripale 1.9. Virusurile hepatice 1.10. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. Bacteriologie –generalitati 2.1. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.2. Patogenitatea bacteriilor 2.3.Cocii patogeni (stafilococul, streptococul, pneumococul, meningococul, gonococul) 2.4. Bacilii patogeni (bacilul coli, genul Salmonella, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, bacilul difteric, bacilul Koch, bacilul lepros, bacilul carbunos, bacilul tetanic, bacilul botulinic, gangrena gazoasa) 2.5. Toxiinfectiile alimentare – caracterizare, agenti patogeni implicati ( salmonele, shigele, bacilul coli, proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi si anaerobi formatori de spori), epidemiologie 2. 5. Treponema pallidum 2. 6. Leptospirele 2. 7. Genul Brucella 2. 8. Rickettsiile 3. Micologie – generalitati 3. 1. Tricofitia 3. 2. Favusul 3. 3. Microsporia 3. 4. Epidermofitia 3. 5. Candidoza si actinomicoza 4. Notiuni generale de parazitologie 5. Protozoologie – generalitati, reprezentanti (Rhizopode, Flagelate, Sporozoare, Infuzori) 6. Helmintologie – generalitati, reprezentanti              (Plathelminti, Nemathelminti) 7. Entomologie – generalitati, reprezentanti (Arachnide, Insecte)   1. Proprietatile macro- si micro- organismelor participante la procesul infectios 2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice)     1. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. Metodele de distrugere a organismelor patogene, dezinfectia, sterilizarea, dezinsectia, deratizarea 3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene – antibioticoterapia, chimioterapia, vaccinoterapia, fitoterapia, apiterapia

 

 

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

        Modulul NOTIUNI DE VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI

PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de invatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

 

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a organismelor patogene la om, exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri, bacterii, fungi, paraziti ) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene, caile de prevenire si combatere a organismelor patogene), proiect (exemple : schema raspunsului imun, schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de pregatire teoretică/ semestrul I şi 24 ore / semestrul I de pregatire practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

 

 

Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

 

privind  VIRUSOLOGIA, BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA.  .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage, insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,  etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Modulul V: PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA

v     Nota introductiva

v     Modulul  PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA face parte din pregatirea tehnica de baza din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

In modulul PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica specializata..

Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 ore de pregatire teoretica si 84 ore pregatire practica.

Unitatile de competente pe care se bazeaza acest modul suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica de specializare, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de activitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

La parcurgerea programei scolare se va avea in vedere dobandirea competentelor prevazute in „Standardul de pregatire profesionala”, document care face parte din SISTEMUL NATIONAL DE CALIFICARE PROFESIONALA.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa descrie obiectivele tehnicii farmaceutice, sa enumere partile unei retete si sa execute operatii farmaceutice generale si specifice practicii farmaceutice.

 

v     Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

 

1. Defineste obiectul tehnologiei farmaceutice si a conexiunilor cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si actului farmaceutic.
2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica.
3. Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie.
4. Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

 

Propedeutica farmaceutica si operatii generale in practica farmaceutica

 

 

Nr.crt.	Competenţe	Conţinuturi
1.	Definineste obiectul tehnologiei farmaceutice si conexiunile cu celelalte discipline, analizeaza evolutia medicamentului si a actului farmaceutic	1.) Definirea tehnologiei farmaceutice; obiectivele ei   2)         Rolul factorilor in elaborarea unui medicament   3)         Definirea celor patru perioade de evolutie a medicamentului si a actului farmaceutic
2.	C.2. Explica notiunile de remediu, medicament si forma farmaceutica.	1)           Definirea componentelor medicamentului (substante active, auxiliare)   2)           Clasificarea medicamentelor dupa diferite criterii: homeopate, puternic active, toxice, oficinale, tipizate, magistrale etc   3)           Descrierea cailor de administrare a medicamentului
3.	C.3. Descrie modul de prescriere, preparare si eliberare a medicamentului din farmacie.	1)         Descrierea partilor unei retete   2)         Explicarea modului de preparare si eliberare a medicamentului din farmacie conform FR X   3)         Definirea relatiilor asistentului de farmacie cu pacientul
4.	C.4. Descrie principalele operatii generale si specifice farmaceutice.	1)           Descrierea principalelor operatii din practica farmaceutica: cantarire, masurare, dizolvare, amestecare, filtrare   2)           Definirea regulilor practice pentru cantarire   3)           Descrierea aparaturii si ustensilelor folosite la operatiile farmaceutice   4)           Identificarea si folosirea acestor aparaturi   5)           Descrierea balantelor si a greutatilor   6)           Utilizarea si manuirea tuturor aparatelor si instrumentelor din farmacii.

 

 v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

 

Modulul PROPEDEUTICA FARMACEUTICA SI OPERATII GENERALE IN PRACTICA FARMACEUTICA poate fi parcurs in mod independent.

Profesorii pot folosi informatii despre stilul de invatare a elevilor. Activitatile la lectii pot fi variate astfel incat sa garanteze  toate stilurile de invatare sunt atinse.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor aplica activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: demostratia, proiectul, metoda practica, observatia, descoperirea. Se vor aplica si activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: munca in echipa pentru exersarea abilitatilor, demonstratie cu participare si exercitii de utilizare a aparaturii si ustensilelor din farmacie (balante, cumpana de mana, cilindri gradati, greutati, mojare, palnii etc).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de lucru, teste de evaluare, realizarea unui preparat farmaceutic etc.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta, conditiile de aplicabilitate si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in „Standardul de Pregatire Profesionala”.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

 

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

 

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 

 

 

Modulul VI: NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ

 

      *Notã introductivã

 

*Modulul NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ face parte din pregãtirea

generalã din anul I, pentru calificarea asistent medical de farmacie.

În modulul NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ se regãsesc abilitãţile din

unitatea de competenţã tehnicã NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ.

Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoreticã şi 24 de ore de pregatire practicã. Prin parcurgerea programei şcolare se asigurã dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregãtire profesionalã. Programa şcolarã se va utiliza împreunã cu standardul de pregãtire profesionalã specific calificãrii.

*Lista competenţelor specifice unitãţii de competenţã corespunzãtoare modulului:

 

6.1. Efectueazã anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi.

6.2. Identificã şi numeşte modificãrile observate la inspecţia generalã

6.3. Recunoaşte manifestãrile cauzate de diferite afecţiuni

 

      *Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr.crt.	Competenţe	Conţinuturi
	C 1. Efectueazã anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi	1. Semiologia: definiţie; semn, simptom, sindrom: definiţie şi exemple.   2. Foaia de observaţie: definiţie şi funcţii;   Anamneza: definiţie şi mod de abordare a bolnavului ; etapele anamnezei: motivele internãrii, istoricul bolii, antecedentele heredo – colaterale, antecedentele personale(alergii medicamentoase), condiţiile de viaţã şi muncã   3. Termenii medicali uzuali: semnificaţia lor
	C 2 Identificã şi numeşte modificãrile observate la inspecţia generalã	1. Examenul clinic: definiţie şi metode fizice (inspecţia, palparea, percuţia, auscultaţia)   2. Inspecţia generalã: date ce pot fi culese cu ajutorul ei (poziţia şi atitudinea, mersul şi postura, faciesul, statura şi constituţia, starea de nutriţie şi starea de conştienţã)
	C 3. Recunoaşte manifestãrile cauzate de diferite afecţiuni	1. Principalele simptome cheie: durerea, cefaleea, oboseala, vertijul, palpitaţiile, febra;- caractere şi cauze mai frecvente-   2. Simptomele bolilor aparatului respirator: tusea, expectoraţia, dispneea, hemoptizia;   Simptomele bolilor aparatului cardio-vascular: durerea, palpitaţiile, edemele   Simptomele bolilor aparatului digestiv: anorexia, greaţa, vãrsãturile, diareea, constipaţia   Simptomele bolilor aparatului renal: anuria. disuria, poliuria, durerea colicativã   Simptomele bolilor sistemului ganglionar: adenomegaliile   Modificãri de culoare ale pielii: cianoza, roşeaţa, icterul, leziuni hemoragice   3. Principalele sindroame: bronşitic, de insuficienţã coronarianã, de insuficienţã cardiacã, icteric, oclusiv intestinal, colestatic, urinar, anemic, hemoragipar ; definiţie, etiologie, clinicã.

 

      *Condiţii de aplicare didacticã şi de evaluare

 

Modulul NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ poate fi parcurs în mod independent.

 

În elaborarea strategiei didactice , profesorul va trebui sã ţinã seama de urmãtoarele principii moderne ale educaţiei:

– elevii învaţã când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învãţare

– elevii au stiluri diferite de învãţare

– elevii participã cu cunoştinţele lor dobândite anterior, la procesul de învãţare

– elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activitãţi de învãţare cu caracter interactiv. Se recomandã urmãtoarele metode: observaţia, descoperirea, demonstraţia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activitãţi de învaţare cu caracter practic aplcativ: exerciţii de culegere a datelor oferite de anamnezã, exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de facies (pe planşe ), de identificare a diferitelor modificãri patologice observate la exemplele oferite etc.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : foi de observaţie clinicã generalã, teste de evaluare, realizarea unui proiect.

Evaluarea trebuie sã fie corelatã cu criteriile de performanţã şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregãtire Profesionalã.

Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregãtire pe care trebuie sã-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţã , care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregãtire.

Se evalueazã numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantã. O competenţã se evalueazã în cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeazã evaluarea formativã, iar la sfârşitul lui se realizeazã evaluarea sumativã , pentru verificarea atingerii competenţelor.

Cadrele didactice , care asigurã pregãtirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluãrii fiecãrei competenţe, numãrul de reevaluãri şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar.

 

Se recomandã urmãtoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematicã a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor , atitudinile faţã de o sarcinã datã , autoevaluarea, tema în clasã, investigaţia, proiectul.

 

      *Sugestii metodologice

 

Conţinutul modulului este proiectat pentru un numãr de 60 de ore  şi se va desfãşura astfel: 2 ore pe sãptãmânã de pregatire teoreticã pe parcursul semestrului 1 şi  24 de ore pregatire practica prin laborator tehnologic, pe parcursul aceluiasi semestru.. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numãrului de ore alocat fiecãrei teme în funcţie de : dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilitãţi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi.

Se recomandã ca parcurgerea temelor din programã sã se facã în ordinea stabilitã în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.

Pregatirea se va realiza în cabinete cu o bunã dotare materialã.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul cunoştinţelor şi activitãţilor privind NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALÃ

Se pot utiliza ca metode de învãţare: expunerea, conversaţia, demonstraţia, munca independentã, stimularea, observaţia, exerciţiul, discuţiile şi lucrul în grup care stimuleazã spiritul critic şi creativitatea. Se va urmãri aplicarea cunoştinţelor la probleme reale , pentru a putea ţine seama de nevoile elevilor.

 

Resursele materiale trebuie sã cuprindã o gamã cât mai variatã: atlase, planşe, desene, folii de retroproiector, foi de observaţie clinicã generalã, reviste de specialitate, buletine de analizã, radiografii.

 

Modulul VII:  FARMACOGNOZIE GENERALA

v  Notă introductivă

Modulul FARMACOGNOZIE GENERALA face parte din pregatirea de specialitate din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul FARMACOGNOZIE GENERALA  se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza FARMACOGNOZIE GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore din care 54 de ore de pregatire teoretica si 66 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 

• Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului:
  1. Analizeaza notiunile generale despre plantele medicinale
  2. Descrie partile de plante medicinale utilizate in terapeutica
  3. Explica metodele tehnologiei de obtinere a produselor vegetale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

        Unitatea de competenta : FARMACOGNOZIE GENERALA 

       ( 120 de ore din care 66 de ore de pregatire practica)

 

Nrcrt	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Farmacognozie generala	C. 1. Analizeaza notiunile generale despre plantele medicinale       C. 2. Descrie partile de plante medicinale utilizate in terapeutica C. 3. Explica metodele tehnologiei de obtinere a produselor vegetale	1.Plantele medicinale- descriere si criteriile morfologice de recunoastere a acestora 2. Caracterele de cultura ale plantelor medicinale – raspandire geografica, conditii de crestere, influenta  factorilor climaterici, perioada de insamantare, germinare, inflorire, etc. 3. Cultivarea si utilizarea plantelor medicinale in tara noastra 4. Nomenclatura botanica : denumiri stiintifice si populare ale plantelor medicinale   1. Componentele plantelor utilizate in terapeutica : frunze, flori, seminte, scoarte, radacini, rizomi, bulbi,etc 2. Morfologia partilor de plante utilizate in terapeutica : aspect, culoare, miros, forma, dimensiuni, consistenta, modalitati de recunoastere specifica, etc.     1. Produsele vegetale – definitie si  utilizari 2. Metodele de obtinere a produselor vegetale – caracterizare generala, etape, scop ( recoltarea, uscarea, stabilizarea, conditionarea, conservarea) .

 

 

 

 

 

 

 

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

         Modulul FARMACOGNOZIE GENERALA poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de invatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a plantelor medicinale pe baza de imagini ( atlase, ierbare, colectii naturale), exercitii de utilizare a nomenclaturii botanice, rezolvarea de fise de lucru (exemplu : aplicarea metodelor de obtinere a produselor vegetale), proiect (exemplu : intocmirea unui catalog cu plante medicinale dupa un anumit criteriu dat).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 3 ore/ săptămână de pregatire teoretică/ semestrul II şi 66 ore / semestrul II de pregatire practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

 

privind FARMACOGNOZIE GENERALA  .

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage, ierbare, colectii naturale, material conservat, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,  etc.

 

 Modulul VIII: FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE

 

 

v     Nota introductiva

 

v     Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE face parte din pregatirea tehnica din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 120 ore, din care 54 ore de pregatire teortica si 66 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa descrie si sa prepare solutii medicamentoase (cum ar fi: solutii apoase, uleioase, alcoolice, siropuri, limonade, ape aromatice, infuzii, decocturi, macerate).

 

 

v     Lista competentelor specifice unitaii de competenta corespunzatoare modulului:

 

1. Descrie formularea solutiilor medicamentoase si a solventilor.
2. Clasifica si prepara solutii medicamentoase
3. Defineste si prepara solutii administrate pe mucoase.
4. Enumera metodele de extractie din produsele vegetale.

v     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr.crt.	Competenţe	Conţinuturi
1.	C.1. Descrie formularea solutiilor medicamentoase si a solventilor.	1)         Definiţia solutiilor medicamentoase si a componentelor lor (substante active, substante auxiliare, solventi) 2 Componentele solutiilor medicamentoase 3)   Principalele operatii folosite la prepararea lor 4)         Fazele prepararii solutiilor medicamentoase si conservarea lor conform RF X
2.	C.2. Clasifica si prepara solutii medicamentoase.	1)           Definiţia solutiilor dupa solventul intrebuintat: solutii apoase, solutii uleioase, solutii alcoolice etc. 2)           Rolul solventilor si clasificarea lor 3)           Clasificarea solutiilor dupa diverse criterii 4)           Prepararea solutiilor: apoase, uleioase, alcoolice, siropuri, limonade, ape aromatice, oficinale si magistrale 5) Forme farmaceutice obtinute industrial (tipizate)
3.	C.3. Defineste si prepara solutii administrate pe mucoase.	1)         Definiţia solutiilor buco-faringiene, a picaturilor de nas, de urechi, conform FR X 2)         Rolul solutilor, a substantelor auxiliare si a conditiior de conservare in obtinerea unor preparate de buna calitate si cu actiunea dorita 3)         Prepararea solutiilor pentru cavitatea bucala, pentru nas si pentru urechi, oficinala si magistrale 4)   Forme farmaceutice preparate industrial
4.	C.4. Enumera si aplica metodele de extractie din produsele vegetale.	1)           Definiţia solutiilor extractive din plante dupa solventul folosit la extractie: solutii extractive apoase, solutii extractive alcoolice, tincturi, extracte 2)           Rolul factorilor din procesul de extractie 3)           Principalele metode de extractie: macerarea, infuzarea, decoctia, percolarea, diacolarea 4)           Prepararea solutiilor extractive apoase: infuzii demusetel, de tei, macerat de Alteea, decoct de radacina de Primula etc. 5)    Produsele oficinale si tipizate sub forma de tincturi si extracte

 

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE OMOGENE poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

ð     elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare

ð     elevii au stiluri diferite de inatare

ð     elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

ð     elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: prepararea in echipa a formelor farmaceutice studiate in modul, exercitii de identificare a solutiilor tipizate, referate, planse, fise de lucru.

 

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, Standardul de Pregatire Profesionala stabilesteun nivelnational comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel untar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevnta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei altei abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, ia la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura prgatirea la acest moul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistmatica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Instruira in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

 

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 

 

Modulul IX: CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI

 

• Nota introductiva

 

• Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI face parte din pregatirea tehnica de baza din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

 

Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI FARMACEUTICI suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 36 ore de pregatire teortica si 24 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa defineasca, sa recunoasca  si sa explice actiunea farmaco-dinamica a elementelor si a compusilor anorganici farmaceutici.

 

• Lista competentelor specifice unitaii de competenta corespunzatoare modulului:

1.Analizeaza combinatiile chimice cu actiune farmaceutica a elementelor din

tabelul lui Mendeleev.

2. Descrie aspectele fizice –chimice ale compusilor anorganici farmaceutice.
3. Explica actiunea farmaceutica a combinatiilor chimice anorganice.

 

• Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI

FARMACEUTICI

 

 (60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica)

 

Nr. Crt.	Unitate de competenta	Competente	Continuturi
1.	Chimia compusilor anorganici farmaceutici	C.1. Analizeaza combinatiile chimice cu actiune farmaceutica a elementelor din tabelul lui Mendeleev	1. Elementele chimice – identificare dupa asezarea in tabelul lui Mendeleev a. Fluorul b. Clorul c. Bromul d. Iodul e. Oxigenul si peroxizii f. Sulful, azotul, fosforul g. Bismutul h. Carbonul, siliciul, borul i Aluminiul j. Magneziul k. Argintul l. Fierul 2.Compusii elementelor chimice – definitie si formule ( fluorura de sodiu, clorura de sodiu, clorura de potasiu, bromura de potasiu, bromura de sodiu, iodura de potasiu, iodura de sodiu, oxigenul, apa distilata, apa oxigenata, sulfatul de sodiu, subnitratul de bismut, carbonatul bazic de bismut, bicarbonatul de sodiu, carbonatul de sodiu, sulfatul de aluminiu, alaunii, carbonatul de magneziu, oxidul de magneziu, sulfatul de magneziu, sarurile de argint, sarurile de fier) 3. Raspandirea in natura – in ape minerale, ape de mare ( ex.: iodul); in minerale, zacaminte (ex.: clorura de potasiu); in minereuri (ex.: sulful); in plante
		C.2. Descrie proprietatile  fizico–chimice ale compusilor anorganici  farmaceutici	1. Starile de agregare a elementelor si combinatiile lor – definitie si descriere ( lichida, solida, gazoasa) 2. Rolul si importanta solubilitatii elementelor si compusilor in practica farmaceutica 3. Conditiile de puritate conform FR X 4. Principalele reactii chimice de obtinere a acestor elemente si a combinatiilor lor ( precipitare, neutralizare, oxidare, calcinare, etc) 5. Conditiile de conservare conform FR X
		C.3. Explica actiunea farmaceutica a combinatiilor chimice anorganice	1. Rolul elementelor chimice in organism 2. Actiunea farmaco- dinamica a acestor elemente si a combinatiilor lor (expectoranta, diuretica, dezinfectanta, calmanata, astringenta, antimicotica, neutralizanta, etc.)

 

 

• Conditii de aplicare didactica si de evaluare

 

Modulul CHIMIA COMPUSILOR ANORGANICI

FARMACEUTICI poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de

urmatoarele principii moderne ale educatiei:

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de inatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: prepararea in echipa a formelor farmaceutice studiate in modul, exercitii de identificare a elementelor si compusilor lor, referate, planse, fise de lucru.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, Standardul de Pregatire Profesionala stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, ia la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura prgatirea la acest moul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistmatica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

• Sugestii metodologice

 

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Instruira in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

Metodele de predare pot fi variate, predominand experimentul, demonstratia, dezbatera, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 

Modulul X:  ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

v  Notă introductivă

Modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA face parte din pregatirea de specialitate din anul I, pentru calificarea : asistent medical de farmacie.

In modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de pregatire teoretica si 24 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Dupa parcurgerea acestui modul elevul va fi capabil sa explice organizarea sistemului farmaceutic si in mod deosebit organizarea unitatilor farmaceutice (farmacii, depozite, drogherii).

 

• Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului:
  1. Explica organizarea sistemului sanitar din Romania
  2. Descrie organizarea sistemului farmaceutic national
  3. Clasifica si descrie managementul unitatii farmaceutice: farmacia, drogheria, depozitul farmaceutic si alte unitati farmaceutice
• Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

        Unitatea de competenta : ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

       ( 60 de ore din care 24 de ore de pregatire practica)

 

Nrcrt	Unitate de competenţă	Competenţe	Conţinuturi
1.	Elemenete de organizare sanitara si farmaceutica	C. 1. Explica organizarea sistemului sanitar din Romania.   C. 2. Descrie organizarea sistemului farmaceutic national C. 3. Clasifica si descrie managemantul unitatilor farmaceutice:farmacia, drogheria, depozitul farmaceutic si alte unitati farmaceutice	1.Principalele obiective ale sistemului sanitar 2. Componentele sistemului sanitar – sistemul farmaceutic, sistemul medical – definitie si descriere 3. Principalele atributii ale M.S. – definitie si descriere     1.Asistenta farmaceutica a populatiei in Romania – definitie si descriere 2. Principiile generale de organizare si conducere a asistentei farmaceutice a populatiei 3. Conducerea asistentei farmaceutice – Directia Farmaceutica – ca organ de specialitate in structura M.S. si atributiile acesteia 4. Componenetele sistemului farmaceutic national si reformele din acest sistem   1. Principalele activitati organizatorice ale unitatilor farmaceutice din tara noastra 2. Unitatea farmaceutica de baza – Farmacia – definitie si obiective principale 3. Organizarea si dotarea farmaciilor , drogheriilor, depozitelor farmaceutice 4. Functiile farmaciei – definitie si descriere 5. Ergonomia locurilor de munca in farmacii

 

 

• Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

         Modulul ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA

poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele

principii moderne ale educatiei :

• elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
• elevii au stiluri diferite de invatare
• elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de

invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta.  O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 

v  Sugestii metodologice

Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de pregatire teoretică/ semestrul II şi 24 ore / semestrul II de pregatire practică prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Pregatirea se va realiza prin pregatirea practica in farmacie sub indrumarea profesorului.. Pregatirea la locul de munca  are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali de farmacie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor

 

privind ELEMENTE DE ORGANIZARE SANITARA SI FARMACEUTICA.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, etc.

 

Modulul XI. FARMACOLOGIE GENERALĂ

 

 

v     Nota introductiva

 

v     Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ  face parte din pregatirea tehnica din anul I pentru calificarea: asistent medical de farmacie.

Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ suplimenteaza si sprijina celelalte unitati de competenta tehnica specializate, prin extinderea activitatilor si prin oferirea de abilitati practice suplimentare specifice pentru calificare.

Modulul are alocate 60 ore, din care 24 ore pregatire practica prin laborator tehnologic.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in „Standardul de Pregatire profesionala” specific calificarii, document care face parte din „Sistemul National de Calificari profesionale”.

Dupa parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil sa înţeleagă şi să explice noţiunile de farmacologie generală,  de farmacocinetică, să descrie şi să explice acţiunea şi efectele diferitelor clase de medicamente.

 

 

v     Lista competentelor specifice unitaţii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Descrie noţiunile de farmacologie generală ( forme medicamentoase, compoziţie, etc)

2. Explică noţiunile de farmacocinetică ( absorbţia, metabolizarea, eliminarea)
3. Descrie acţiunea, efectele şi mecanismele de acţiune ale medicamentelor
4. Explică reacţiile adverse şi incompatibilităţile

 

 

 

 

     Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Nr. Crt.	Competenţe	Conţinuturi
1.	Descrie noţiunile de farmacologie generală ( forme medicamentoase, compoziţie, etc	1. Ramurile farmacologiei. 2. Medicamentul. Forme medicamentoase.Clasificare şi descriere   3. Compoziţia de bază a diverselor clase medicamentoase: – dezinfectante şi antiseptice – analgezice -substanţe cu acţiune asupra SNV, SNC -Hormoni – Vitamine – medicaţia aparatului cardiovascular – medicaţia sângelui – medicaţia aparatului respirator – medicaţia aparatului digestiv – diuretice – medicaţia antimicrobiană şi antiparazitară – substanţe antitumorale şi imunosupresive – substanţe cu acţiune metabolică 4. Produşi reprezentativi ai claselor enumerate
2.	Explică noţiunile de farmacocinetică ( absorbţia, metabolizarea, eliminarea	5. Biodisponibilitatea 6. Modalităţi de absorbţie specifice fiecărei clase de medicamente 7. Transportul şi distribuţia în ţesuturi a medicamentelor. Transportul sub formă liberă şi legată 8. Distribuţia în sânge interstiţial şi intracelular 9. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor. Metabolizarea fiziologică şi patologică. Metabolizarea hepatică, renală, etc. 10. Eliminarea renală, digestivă, respiratorie, cutanată, prin lapte matern.
3.	Descrie acţiunea, efectele şi mecanismele de acţiune ale medicamentelor	11. Efectele diferitelor clase medicamentoase 12. Mecanisme de acţiune ale medicamentelor
4.	Explică reacţiile adverse şi incompatibilităţile	13. Intoxicaţii medicamentoase acute 14. Intoxicaţii medicamentoase cronice 15. Dependenţa medicamentoasă 16. Reacţii adverse medicamentoase. 17. Incompatibilităţi medicamentoase. 18. Interacţiuni de ordin farmacocinetic şi farmacodinamic 19. Farmacovigilenţa

 

 

v     Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul Farmacologie generală poate fi parcurs in mod independent.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

ð     elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ inprocesul de invatare

ð     elevii au stiluri diferite de inatare

ð     elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare

ð     elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demostratia, problematizarea, experimentul,  proiectul.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: analiza in echipa a produselor medicamentoase studiate in modul, exercitii de identificare a efectelor acestora, referate, planse, fise de lucru.

 

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.. Standardul de Pregatire Profesionala stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente  nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

v     Sugestii metodologice

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Pregatirea teoretica se va realiza in cabinete si laboratoare tehnologie cu o buna dotare materiala. Pregatirea in laboratoare tehnologice are importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali de farmacie.

Nivelul de pregatire teoretica este realizat corespunzator daca sunt indeplinite criteriile de performanta ce pot fi atinse numai daca in procesul de invatamant sunt asigurate conditiile de aplicabilitate descrise in standard.

 

Metodele de predare pot fi variate, predominand prepararea, demonstratia, dezbaterea, discutiile in grup. Evaluarea continua si sumativa este conditionata de evaluarea stabilita in Standardul de Pregatire Profesionala.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SCOALA POSTLICEALA

          PLAN   DE   INVATAMANT

                                                                                                ANUL   I

Modalitatea de parcurgere a modulelor

 

 

 

 

saptamana     modulul

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

M I

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M II

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M III

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M IV

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M V

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VI

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VII

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M VIII

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M IX

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M X

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

M XI

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*